Home > Despre mancare, cu dragoste > Despre mancare, cu dragoste

Despre mancare, cu dragoste

Pluteste misterul asupra capacitatii mele de a gati. E inutil sa incerc sa descifrez enigma la 40 de ani. Stiu sigur ca iubesc mancarea. De altfel, e una dintre putinele mele certitudini. Avea bunica mea o vorba: “la barza chioara ii face Dumnezeu cuib”.

Pentru ca m-a facut gurmanda, dar incapabila sa-mi fac de mancare, Dumnezeu mi-a scos in cale oameni nascuti sa gateasca. Recunosc, cu riscul de a fi lasata flamanda de catre prietenele mele, cei mai buni bucatari sunt barbatii. Cunosc doua exceptii. Una e Paula. Combina ingredientele cu gratie. Zambeste, povesteste. Nici nu stiu cand m-am trezit cu farfuria plina de cele mai bune paste pe care le-am mancat vreodata. Ceva cu fenel si smantana onctuasa. In rest, nu-mi amintesc ce vraji a facut Paula. Sa-i dea Dumnezeu sanatate, sa ma mai cheme si alta data la masa. Rar am gustat o mancare calda atat de fresh. Cealalta e Dna Bugeanu. Discreta si calculata, Dna B are Magna cum Laude pentru tiramisu cu fructe de padure. Magnific. Cum explodeaza zmeura sireata, ascunsa miseleste printre straturi catifelate de ricotta si mascarpone… e secretul ei strategic…

De cand ni s-au intersectat familiile, am scapat de grija prajiturilor de Craciun, Paste, etc. Dna B bate toate cofetariile. Si mai am un noroc. In Bucuresti se mananca bine. N-am un restaurant preferat. Dar am feluri de mancare preferate de la diferite restaurante. Vi le voi divulga pe rand, de la croissant-ul de mic dejun, pana la pestele de seara. Daca nu stiu sa gatesc pentru prieteni, macar sa le spun unde se mananca bine. Pe laurachiriac.ro veti gasi meniul meu ideal din Bucuresti, pe care l-as imparti in fiecare zi cu prietenii mei. Nu raspund pentru calorii si colesterol. Cu bucuria de a manca, toti suntem datori!

Leave a Reply

Top